Katatonia - The great cold distance (2006)

Tracklist:

1. Leaders
2. Deliberation
3. Soil’s Song
4. My Twin
5. Consternation
6. Follower
7. Rusted
8. Increase
9. July
10. In the White
11. The Itch
12. Journey Through Pressure

Componenta:

Jonas Renkse – voce, chitara

Anders Nystrom - chitara

Fred Norrman – chitara

Daniel Liljekvist - baterie

Mattias Norrman - bas

“The great cold distance” cred ca face parte din categoria albumelor care trebuie neaparat ascultate si mai putin discutate. Am vrut sa scriu demult ceva despre el insa pur si simplu nu stiam ce as mai putea spune si nici macar nu aveam o idee cu ce as putea incepe asa ca am sters de cateva ori fraza de inceput. Insa iata-ma incercand sa leg cateva proprozitii despre un album care a tulburat multe minti. E impresionant ce muzica se mai poate face inca doar cu trei instrumente plus voce, ce atmosfera se poate degaja doar prin utilizarea inteligenta a chitarilor, fara clape, cu un bas naucitor si niste tobe care sunt in stare sa te tina treaz nopti intregi. Albumul de fata a fost apreciat de cea mai mare parte a iubitorilor metalului, insa raman totusi o parte a metalistilor care contesta vehement indepartarea stilistica a trupei fata de albumele de inceput. In ceea ce ma priveste pe mine, trec albumul asta ca cea mai buna realizare a trupei. Productie excelenta, voce lucrata si piese care macina, incita, intristeaza, zdrobesc, patrund pana in adancul sufletului pe care il deschid in fata acestei muzici atat de tanguitoare cum de mult nu mi-a mai fost dat sa ascult. Renske nu e cel mai tare vocal in concertele live, insa vocea lui ramane unul din atuurile albumului. In ceea ce priveste tematica discului domnul Sake de la metalfan spunea foarte frumos ca marile singuratati nu pot avea loc decat in multimi, facand legatura cu desele trimiteri ale versurilor la marile metropole. Piese ca “July” va vor face sa simtiti fiori reci chiar si in timpul celei mai toride zile de vara, alaturi de alte doua piese representative pentru album: “My twin” si “Deliberation”, cea din urma fiind supusa de catre mine celor mai multe ascultari la momentul descoperirii albumului. Desi melodic in ceea mai parte a sa, “The great cold distance” propune o melodie plina de sentimente care de care mai negre: melancolie, regret, toate exprimate de o voce ajunsa parca la momentul de varf al evolutiei sale. In momentele in care aveti impresia ca luati o gura de aer si totul se apropie de final, atunci sa fiti siguri ca totul e departe de a se fi terminat iar piesele se intorc pentru a macina si ceea ce a mai ramas neatins. Ascultati albumul, fiindca sunt convins ca nu ati mai auzit nimic la fel. Nota maxima, plus o coronita de flori pentru ca asta primesc elevii merituosi. Desi cred ca ar trebui ca florile sa fie ofilite astfel incat sa se incadreze in atmosfera albumului. Oh, Doamne, inca nu cred ca mi-am revenit...

Nota: 10,00

Linkuri pt piese:

http://www.youtube.com/watch?v=ZPSGS-ymseI

http://www.youtube.com/watch?v=gLEogbdozHc

http://www.youtube.com/watch?v=7z1lntprsUw

http://www.youtube.com/watch?v=k0gJ5NYFbgc&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=qNPKRYovvi8

Metalact

Iata ca a trecut mai bine de doua luni de cand am lansat blogul iar aprecierile primite ma determina sa continui munca pe care o fac aici. Sper sa pot aduce cateva modificari blogului in curand, cateva lucruri care privesc designul, asta depinde insa de cum o sa am timp deoarece sunt ocupat si cu un nou job. Nu as fi vrut sa scriu acum inca ceva deoarece nu credeam ca are vreo relevanta sa fac alte statistici dupa numai o luna. Insa e ceea ce trebuie sa stiti si voi, mai ales daca urmariti activitatea mea de aici. De luna aceasta sunt colaborator al siteului www.metalact.com , site unde puteti gasi stiri, cronici de concerte, recenzii de discuri, interviuri etc., toate axate numai pe metal. O sa postez si eu acolo regulat materiale si o sa mai pun si aici cateva linkuri. Aveti mai jos o lista cu ce am scris deocamdata pe metalact :

Blind Guardian – Imaginations from the other side

Thunderstorm – Vise digitale

Interviu Magica

Interviu Thunderstorm

Sa aveti parte de zile bune si sa ne vedem pe la concerte!

Aqua de Annique - Air (2007)

Tracklist:

1. Beautiful One
2. Witnesses
3. Yalin
4. Day After Yesterday
5. My Girl
6. Take Care of Me
7. Ice Water
8. You Are Nice!
9. Trial of Grief
10. Come Wander with Me
11. Sunken Soldiers Ball
12. Lost and Found
13. Asleep

Componenta:

Anneke van Giersbergen - voce, pian

Joris Dirks – chitara

Rob Snijders – tobe

Jacques De Haard - bas

Vremurile in care The Gathering facea furori pe scena europeana de metal au apus de mult. Componentii trupei s-au maturizat, muzica a luat-o in alta directie, experimentele au fost un lucru constant, insa albumele au continuat sa curga oferind momente de deliciu unui numar mai mare de persoane. Anul 2007 a dus si la despartirea solistei Anneke de colegii sai, pentru a forma propria sa trupa, Aqua de Annique. „Air” a fost lansat deja anul trecut iar un lucru cert este ca Anneke inca mai are inspiratie pentru a realiza multe piese bune. Initial am vrut sa scriu despre albumul asta dupa festivalul Artmania de la Sibiu unde am avut ocazia de a vedea trupa live. Am renuntat la aceasta idee deoarece am considerat la momentul respectiv ca nu as fi apreciat corect albumul, fiind inca sub influenta unui show excelent realizat de trupa. Anneke are un timbru vocal deosebit, care o face usor de remarcat. La Sibiu am ramas blocat inca de la prima piesa, fiind uimit de naturaletea cu care solista isi folosea vocea. Atmosfera de pe “Air” este una dominata de melancolie, de emotii profunde. Nu este un album de ascultat oricand, dovada ca si eu am amanat recenzia lui pana acum. Cere o stare speciala pentru a fi receptat cum se cuvine. Insa, odata ce intrati in atmosfera lui greu il veti mai lasa deoparte. Recomandat pentru zile innorate, ploioase, la inceputul toamnei sau pentru orice inceput de melancolie care pune stapanire pe voi. Daca de la prima piesa nu va atrage atentia, atunci mai bine il lasati balta momentan si reveniti asupra lui cand va veti afla intr-o alta stare. Albumul este foarte soft, cu o instrumentatie aerisita, curata, dominata in mare parte de pian. Chitara are unele parti foarte interesante, insa vocea ramane cea care fascineaza, incita, poarta pe alte culmi, indeamna la visare, la analiza propriilor ganduri si emotii, intristeaza, aduce stropi de melancolie apoi presara peste tot o raza de speranta. Nu va asteptati la riffuri de metal sau momente agresive pentru ca nu veti gasi pe acest disc. Poate fi ascultat de o gama mai larga de persoane, de oricine vrea sa asculte o muzica buna si o voce de exceptie. O sa ma intrebati de ce nu ii dau nota mai mare daca nu am zis inca nimic rau despre album. Pai muzica nu este intru totul originala, se mizeaza mult pe atmosfera, iar coperta nu ma incanta deloc. Dintre piesele mele preferate as mentiona „Beautiful one”, „Witness”, „Day after yesterday”, „Trail of grief”, „Ice Water”.

Nota: 8,50/9,00

Linkuri pentru piese:

http://www.youtube.com/watch?v=r1FI60nZZCc&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=HLXNboYviFo&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=TMHIVdMtc1M&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=rWLXh8Io3Rw&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=BLSTbeguPrI&feature=related

Subscribe - Stuck progress to moon (2007)

Tracklist:

1. Parting Portentous
2. The Devil Take the Hindmost
3. Kiss and Kill Your Boyfriend
4. Blue Mescaline
5. The Tremens
6. The Weight of Oneness
7. Journey
8. Use Her Friendly
9. Parable
10. Roll and Rock
11. The Humidor

Componenta:

Máté Tilk – voce

Bálint Csongor – voce

Attila Horváth – chitara

Tamás Reich – chitara

Miklós Anga-Kis – bass

Attila Rékasi - tobe

Pe Subscribe i-am vazut in concert acum cativa ani la o editie a Fan Fest. Recunosc ca pe vremea aceea habar nu aveam cu ce se ocupa trupa, insa nu mica mi-a fost mirarea cand in timp ce asteptam ca ei sa intre pe scena am auzit soundtrackul filmului Requiem for a dream. Excelent intro. Mi s-a facut pielea gaina. Ceea ce a urmat pe scena a fost o nebunie completa. O trupa cu componenti foarte tineri, insa cu o pofta incredibila de cantat, sound profesionist si o combinatie de stiluri care nu stiu daca poate lasa pe cineva rece. Trupetii s-au agitat continuu cat timp au cantat, cei doi vocali au acoperit in permanenta scena, achitandu-se totodata excelent de datoriile vocale. Trupa a sustinut mai multe concerte pe la noi, ultimul cred ca a fost cel din deschiderea la Katatonia, o gafa a organizatorilor fiindca trupa a fost huiduita de catre spectatori, pe motivul incompatibilitatii genului prestat de ei in comparatie cu headlinerii. Daca sunteti interesat de un amestec inteligent de reggae, funk, jazz si metal, metalcore plus alte cateva atunci nu trebuie sa ratati aceasta trupa. Daca credeti ca albumul va va aduce o portie de metal pur sanatos atunci va recomand sa sariti repede la urmatoarea recenzie. Stuck progress to moon este cel de-al doilea album al ungurilor, lansat anul trecut si ca sonoritati puteti intalni toate celelalte descrise de mine mai sus. Influentele sunt atat de diverse pe cat de diverse sunt si frizurile membrilor trupei. Schimbari de ritm, voce clean, voci din alta sfera muzicala decat a metalului, riffuri metal, pasaje domoale sunt elemente care dau si mai multa diversitate acestui disc. In plus, muzica trupei degaja o incredibila energie pozitiva chiar si atunci cand avem piese de genul Kiss and kill your boyfriend. Daca ati ramas sa mai cititi pana aici atunci va mai spun ca veti rezista greu tentatiei de a va ridica de pe scaun si de a topai prin camera pe piesele acestor baieti. Dintre preferatele mele mai mentionez Blue mescaline, The Weight of Oneness, The tremens. Muzica trupei e foarte bine inchegata, suna cursiv, fara ca amestecul unor atatea genuri sa sune obositor sau fortat. Recomandat celor care vor sa asculte ceva nou, proaspat si cu influente diverse.

Nota: 9,00

Linkuri pentru piese:

http://www.youtube.com/watch?v=qK_9qW3LANY&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=5UZ-5ALHWLo&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=zvSg9RgvHqE&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=PL260UHyWP4&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=zaLD46W4VLw&feature=related

Axxis - Paradise in flames (2006)

Tracklist:

1.Paradise in Flames
2.Dance with the Dead
3.Tales of Glory Island
4.Take my Hand
5.Will God Remember Me
6.Talisman
7.Don’t Leave Me
8.Lady Moon
9.Icewind
10.Stand by Me
11.Gods of Rain
12.Passion for Rock

Componenta:

Bernhard Weiss - voce

Harry Oellers - clape

Guido Wehmeyer - chitara

Rob Schomaker - bas

Andrè Hilgers - tobe

Lakonia - voce

Prin 1989 cand trupe ca Stratovarius sau Blind Guardian scoateau albumele de inceput si erau inca foarte departe de a ajunge in varful metalului european, nemtii de la Axxis aveau un contract cu o casa de discuri uriasa (EMI) inca de la albumul de debut si vindeau zeci de mii de exemplare din “Kingdom of the night”. In schimb, vreo 6 ani mai tarziu situatia era oarecum pe dos: cele doua trupe scoateau albume care au devenit clasice, iar Axxis de aflau de ceva vreme pe o panta descendenta. Au tot incercat ei sa scoata din nou capul, iar in 2006 au scos “Paradise in flames”, albumul despre care o sa discutam putin in continuare. Muzical, trupa se invarte in sfera heavy/power, cu multe influente hard rock. Ce a adus albumul asta nou in peisajul muzical al anului 2006? Pai, nimic nou si tocmai asta e marea lui problema. Daca trupa ar fi scos albumul asta cu vreo zece ani inainte probabil ca ar fi facut ceva valva. Asa, insa, este doar un album bun al genului si atat. Piese destul de variate, fara prea mari complicatii, melodice, cu clape omniprezente si voce feminina pe cateva piese. Weiss are in schimb o voce buna si face placuta ascultarea albumului, mai ales ca piesele au refrene catchy. Totusi, aceste lucruri nu impiedica albumul sa devina plictisitor la ascultari repetate. Ca sa va faceti o idee unde a ajuns trupa in prezent o sa va spun ca a cantat in deschiderea concertelor Gamma Ray si Helloween din cadrul turnelui Hellish Tour. Ca o scurta paranteza, Gamma Ray a avut lansarea albumului de debut cu un an mai tarziu de la lansarea “Kingdom of the night” a celor de la Axxis. Piese care va vor face sa ciuliti putin urechea: “Dance with the dead”, “Talisman”, “Will god remember me?”, “Lady moon”, “Stay by me”. Gasim si coruri din abundenta alaturi de clapele care domina de multe ori celelalte intrumente. Ceva solouri simpatice vin din partea lui Guido Wehmeyer care isi face partea cuminte, insa fara nimic care sa va faca sa ramaneti cu gura cascata. Am vrut totusi sa fac cunoscut acest album si trupa, deoarece este destul de putin cunoscuta la noi, noroc ca au cantat la Sibiu si a mai auzit lumea de ei. Inca o recomandare pentru amatorii de metale melodice.

Nota: 7,50

Linkuri pentru piese:

http://www.youtube.com/watch?v=OFQKRpvgxxc

http://www.youtube.com/watch?v=HP33HnzVDlg&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=rAhv29CD9gg

si mai aveti aici cateva piese (primele 2):

http://profile.myspace.com/index.cfm?fuseaction=user.viewprofile&friendid=349179279

Iron Maiden - Bucuresti - Somewhere back in time World Tour 2008

Am trait sa o vad si pe asta. Am fost la Iron Maiden la Bucuresti.Capitala a adormit aseara pe ritmuri de heavy metal care s-au auzit pana in jurul orei 11 cand cei de la Iron Maiden au parasit scena in aplauzele a aproximativ 20000 de oameni prezenti pe stadionul Cotroceni. Un concert care nu ar fi trebuit ratat de nici un fan al genului, chiar daca a mai avut ocazia sa ii vada si la concertul precendent in Romania. A fost un concert extraordinar, spectatori de toate varstele care au cantat continuu cu trupa. Parinti veniti cu copiii, unchi cu nepoti sau simple grupuri de rockeri au umplut stadionul aseara. Am ajuns in jurul orei 18.00 la stadion cand deja curgeau rauri de oameni spre locurile de acces la concert. Trupa care a deschis seara a fost trupa lui Lauren Harris, cunoscuta mai ales datorita mult mai celebrului ei tata. A cantat in jur de 30 de minute, insa mie nu mi-a atras atentia mai deloc, genul abordat, un hard rock destul de invechit si liniar pe alocuri. Nici domnisoara nu are o voce care atrage imediat atentia. A avut ceva priza la spectatorii sub 16 ani si la o particica din prezenta masculina, ametita deja de aburii alcoolului. Au urmat cei de la Trooper care au inceput sa cante in jurul orei 20.00. Cu un look nou si chitari la fel de noi, au demonstrat inca o data, cel putin pentru mine (si probabil pentru multimea de oameni care i-a aplaudat si a cantat impreuna cu ei) ca sunt de mult timp cea mai buna trupa de la noi la categoria lor. Au meritat cu prisosinta sa fie opening-act la acest concert. Show-ul lor a durat 40 de minute, timp in care au cantat Cum vreau eu, Nimic nu mai conteaza, Old school heavy (o piesa noua, scrisa special pentru concert, piesa care va fi inclusa pe viitorul lor album de studio, programat sa apara in toamna) si au incheiat cu Inca un strigat, Tari ca muntii si Strigat, moment in care multimea a luat foc. Pe la jumatatea piesei Inca un strigat a picat un generator astfel ca trupa s-a retras de pe scena lasand multimea nedumerita. Au revenit insa dupa cateva momente cu aceeasi pofta de cantat. Dupa plecarea trooperilor scena a fost pregatita pentru headlinerii serii a caror concert a inceput pe ora 21.00. Playlistul a fost acelasi cu acela anuntat pe site-urile romanesti de profil, playlist care a fost folosit de altfel in cadrul turneului Somewhere Back in Time World Tour. Au inceput cu intro si Transylvania, continuand cu Acces High. Multime in delir. Membrii trupei mi-a lasat aseara impresia ca o sa-si dea duhul pe scena un instrumentele in mana, dar asta numai dupa alte multe concerte. Energie incredibila, pofta de cantat, un Bruce care a alergat mereu dintr-o parte in alta a scenei, a vorbit cu publicul, a spus glume, a fost la inaltime cu alte cuvinte. Show incendiar, scena dominata de flacari, artificii, iar backgroundul a fost schimbat de multe ori in timpul concertului (am pierdut numaratoarea). La The Trooper Dickinson a aparut imbracat in haina de soldat si cu drapelul tarii sale pe care l-a fluturat pe toata suprafata scenei. O faza amuzanta a fost cand solistul a pomenit de originile jazz ale trupei, spunand ca aceasta etapa a luat sfarsit dupa ce au dat peste cel mai prost tobosar. Au continuat cu Can I play with madness, in tipetele publicului. Inainte de Rime of the Ancient Mariner decorul a fost schimbat, pe fundal aparand o imagine de filme horror, iar Bruce imbracat in fasii negre. Acelasi neobosit solist a schimbat costumatiile de mai multe ori in timpul concertului. A aparut chiar si bestia pe scena, bineinteles, la The number of the beast. Mascota trupei a insotit trupa in doua randuri, ca mumie si cyborg, in ambele ipostaze avand dimensiuni impresionabile. Trebuie sa va mai spun ca la Fear of the dark a cantat tot stadionul? Sau ca numele trupei a fost scandat in nenumarate randuri minute in sir? A fost impresionant. Trupa a parasit scena dupa doua ore de cantat, iar eu am ramas locului, in multimea care continua sa scandeze IRON MAIDEN,IRON MAIDEN!, holbandu-ma la scena si asteptand sa vina sa mai cante ceva. Nu s-au intors, dar am ramas cu amintirea inca unui concert incredibil pe anul acesta.

Ari Koivunen - Becoming (2008)

Tracklist:

1. Raging Machine
2. Under The Burning Sky
3. Give Me A Reason
4. Sign Of Our Times
5. Sweet Madness
6. Father
7. Keepers Of The Night
8. Tears Keep Falling
9. Hero's Gold
10. My Mistake
11. Unscarred Within
12. Fight Forever

Componenta:

Ari Koivunen -voce
Erkka Korhonen -chitara
Erkki Silvennoinen - bas
Vili Ollila - clape
Mauro Gargano - tobe

Dupa cum am promis acum ceva vreme, revin cu recenzia ultimului album semnat Ari Koivunen. L-am tot laudat eu cu ocazia aparitiei albumului de debut, a trecut putin peste un an de la lansarea “Fuel for the fire” si iata ca pe 11 iunie a lansat deja cel de-al doilea album, “Becoming”. Daca v-au placut piesele pe care vi le-am prezentat inainte, atunci va sfatuiesc sa nu scapati nici acest release, pentru ca probabil o sa va placa si mai mult. Cu toate ca timpul intre cele doua lansari a fost destul de scurt, trebuie sa recunosc ca s-au produs anumite schimbari atat la nivelul sound-ului si cat si in ceea ce priveste vocea lui Ari. Astfel, pe partea instrumentala remarc prezenta mai puternica a clapelor, care nu au totusi un rol esential insa contribuie la atmosfera pieselor. Apoi, chitarile sunt mult mai bine lucrate (albumul a fost inregistrat pe 2 chitari, insa unul dintre chitaristi a parasit trupa intre timp), in special pe partea solourilor, foarte numeroase, inspirate, melodice, fara prea multe complicatii. Se pare ca lui Ari i-a priit activitatea concertistica deoarece vocea suna mai bine, mai matur si a scapat de o anumita nuanta de incepator care se mai simtea pe albumul de debut. Stilistic, muzica se invarte in aceleasi genuri, ceva mai pronuntat spre hard-rock pe mai multe piese. Un album lucrat, excelent produs, inca un deliciu pentru amatorii sonoritatilor melodice. Este imbucurator faptul ca se simte deja o usoara evolutie, insa am constatat ca trupa inca nu se bucura de recunoastere internationala, aproape toate concertele fiind sustinute in Finlanda. Piese care mie mi-au placut din prima: Under the burning sky (cu intro misto de clapa si refren fain), Give me a reason (cu chitari foarte bune, piesa care beneficiaza si de un videoclip) si Sign of our times. In schimb alte piese mi-au dat senzatia unor influente destul de evidente (ceva din Europe pe Keepers of the Night, mai ales la refren). Ritmurile power apar si pe discul acesta, cel mai bune exemple fiind Unscarred Within si Fight Forever. La nivelul versurilor cred ca se putea mai bine, in special la piese ca ultima amintita sau Tears keep falling. Neajunsuri mari nu gasesc albumului, am putea spune ca s-ar fi putut experimenta mai mult, dar fiind vorba doar de al doilea album, lucrurile tind sa mearga spre bine. Dispar pentru cateva zile si ma intorc ca sa va povestesc cum a fost la Iron Maiden.

Nota: 8,50

Linkuri pentru piese:

http://www.youtube.com/watch?v=ypZTK5pa96o

http://www.youtube.com/watch?v=pJXUrFCEzJg&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=O1k2ZfAOnHE&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=XgIxGYyc73w&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=k87oaB-Epd0&feature=related

sau mai aveti aici ceva piese (primele 4):

http://www.myspace.com/arikoivunen